O enervare de-a mea: când oamenii refuză să facă experimente de gândire pentru că "nu sunt realiste" sau pentru că sunt "false dihotomii". Întregul *scop* este să izolezi un compromis dificil, ambiguitate sau aparent paradox – nu să reflecte alegeri reale!

Ca să clarific: nu vorbesc despre cazuri în care un experiment mental este folosit pentru a încerca să demonstreze că ceva este adevărat într-un caz real. În acest caz, argumentul că experimentul mental nu este realist ar fi un contraargument valid. Ceea ce mă enervează cel mai mult este respingerea largă a experimentelor de gândire pe motiv că sunt nerealiste sau dihotomii false.