Unul dintre cele mai enervante lucruri de pe planetă este când oamenii de la matematică sau tehnologie încearcă să raționeze despre societate/cultură și foarte des folosesc logica demonstrației. adică caută un singur contraexemplu și îl tratează ca pe un mat. "Oh, eu fac altfel, deci asta trebuie să fie fals!" Această mișcare este clar valabilă în matematică, dar este catastrofală în cultură. Societatea, antropologia și sistemele umane nu se prăbușesc sub o singură excepție. Sunt probabilistice, bazate pe stimulente și dependente de traseu. un contraexemplu nu infirmă un tipar... Adesea confirmă cât de puternic este tiparul arătând cât de rară, costisitoare sau performativă trebuie să fie excepția. Cultura este o distribuție, nu o dovadă.